Cunoscuta drept comuna cu cei mai multi generali din tara, Boroaia a fost tot timpul un loc de unde au plecat în tara numerosi fii ai satului intelectuali, specialisti în diferite domenii, muncitori cu înalta calificare care si-au facut si-si fac în continuare datoria

La loc de mare cinste se cuvine a fi pomenit învatatorul Vasile Tomegea, intelectualul, cetateanul, fermentul uman cu un veritabil simt civic, care, împreuna cu alti dascali de isprava precum Nicolae Cercel, Nicolae Mocanu, Vasile Apetroaie, Vasile Barleanu si cu gospodari de aleasa tinuta ca Toader Nicolau, Costache Tudora, Costache Monoranu si Vasile David, a scos Boroaia din baltirea unor mentalitati si obistuinte invechite si înnapoiate, imprimându-i o evolutie ascendenta pe calea primenirii si înnoirii modului de a gândi si de a fi.

Dar nu numai atât, învatatorul Vasile Tomegea a fost deputat în Parlamentul României, era între eroii neamului care a sângerat în transeele primului razboi mondial pentru reîntregirea tarii, bravura pentru care a fost decorat de catre Regele Ferdinand si împroprietarit cu peste 20 de hectare de pamânt în judetul Iasi, pe care le-a dat în folosinta si uzufruct unor consateni de-ai sai cu mari greutati materiale. Dupa aceea a manifestat un adevarat crez pentru oamenii de seama ai tarii pe care i-a frecventat si i-a poftit sa vina în vizita la Boroaia. Lucru care s-a întâmplat deseori mai cu seama pe timp de vara. Între ei aflându-se Arthur Gorovei si Mihail Sadoveanu din Falticeni,Alexandru Vlahuta, Nicolae Iorga, Garabet Ibraileanu, Mihail Codreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu din Iasi, Alexandru Mitru directorul Scolii Normale din Iasi si atâti altii care i-au potentat sentimentele si starile de spirit si au întretinut în sufletul sau generos flacara iubirii de semenii sai.

Academicianul Petru Jitaru, plecat din Boroaia, care între cele doua razboaie mondiale a functionat ca profesor universitar la Facultatea de Filologie din Bucuresti s-a ilustrat cu numeroase studii si lucrari de specialitate în domeniul preocuparilor sale didactice.

Academicianul Gheorghe Niculaiasa între anii 1925-1928 a detinut funtia de sef a Bibliotecii Academiei Române.

Profesor universitar dr. Gheorghe Scripcaru, de loc tot din Boroaia, a fost în repetate rânduri rectorul Universitatii de Medicina „Grigore T.Popa” din Iasi si seful catedrei de medicina legala din aceiasi ilustra institutie. Este autorul a mai multe carti si studii de specialitate, precum si initiator a construirii Dispensarului Uman de la Boroaia în anul 1978 si alcatuitorul unei monografii cu titlul „Boroaia – o reîntoarcere în spirit” tiparita la Iasi.

Profesorul universitar dr. Paul Miron, fiu al comunei Boroaia, cu studii universitare absolvite, în 1944, la Iasi, în valmasagul evenimentelor tragice din vara si toamna anului 1944, emigreaza în Germania, stabilindu-se la Freiburg, unde se afla si în prezent. La universitatea din aceasta localitate, unde a fost peste patru decenii profesor, a desfasurat o bogata activitate pusa în slujba raspândirii valorilor culturii române în Germania, scriind studii de tinuta stiintifica despre unele lucrari mai putin cunoscute apartinând lui Dimitrie Cantemir si mitropolitul poet Dosoftei si scotând în evidenta importanta Bibliei lui Serban Cantacuzino, tiparita în 1688. A editat, pe cont propriu, mai multe reviste care au fost expediate si în tara, fie la universitatea din iasi, fie la mânastirea Agapia, unde a dezbatut pe larg problemele si perspectivele de afirmare ale culturii române în lume. Din când în când face vizite în România prilej cu care trece sa vada si locurile natale.

Mihai Monoranu, profesor universitar la Universitatea de limba si literatura româna din Târgu Mures.

Profesor universitar Dumitru Roman, profesor de sport si antrenor de atletism la Academia de educatie fizica si sport din Bucuresti, dupa absolvirea Liceului Militar „Stefan cel Mare” din Cernauti i-a prefigurat o alta cariera.

Maria Hulubina profesoara de filozofie la Iasi.

Profesoara universitara Maria Monoranu, tot din Boroaia, actualmente cadru didactic la Facultatea de Medicina din Cluj-Napoca.

Octav Monoranu conferentiar universitar la Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii „Stefan cel Mare” din Suceava si pâna în 1989 directorul Muzeului de Istorie al Bucovinei.

Generalul de divizie Traian Dafinescu, absolvent al Academiei de Stiinte Economice din Bucuresti, specialist al armatei care a lucrat ani de zile în Comitetul de Stat al Planificarii, dupa care a fost promovat ca sef al Comandamentului serviciilor armatei, care s-a ocupat de problemele hranirii si echiparii militarilor si de asigurarea logistica a trupelor în cazuri de necesitate. Datorita demersurilor sale la Boroaia s-a construit în 1980 o scoala noua si moderna, atât pentru copiii prescolari cât si pentru elevii de la clasele primare si gimnaziale. Precum si un atelier de croitorie cu peste 100 de posturi, ce au confectionat ani buni, la rând, lenjerie pentru militarii armatei. Din pacate acest atelier a fost desfiintat dupa evenimentele ce au avut loc la sfârsitul anului 1989.

Generalul de divizie Gheorghe Lavric, care a fost comandantul Diviziei mecanizate de la Dej si apoi comandantul comandamentului pregatirii de lupta a trupelor.

Generalul de corp de armata Mircea Mocanu, absolvent al renumitului Liceu Militar „Stefan cel Mare” de la Cernauti al Academiei de Înalte Studii Militare, ca sef de promotie, care a facut, datorita profesionalismului de care a dat dovada în meseria armelor, o stralucita cariera militara, ajungând pâna la onoranta functie de comandant al aviatiei române si al Comandamentului apararii antiaeriene a teritoriului României. În aceasta calitate, generalul Mircea Mocanu a ajutat efectiv foarte multi tineri din comuna Boroaia sa îmbratiseze meseria armelor si sa promoveze în grad si functie în raport cu pregatirea si experienta lor în specialitatea în care s-au instruit.

Generalul de brigada Constantin Onisoru, profesor titular si sef de catedra la Academia de Înalte Studii Militare din Bucuresti.

Generalul de brigada Nicolae Corduneanu, un competitiv cadru militar, ce si-a ilustrat calitatile decenii la rând la Sectia Externa a Ministerului Apararii Nationale.

Colonelul Ioan Strujan, absolvent al Facultatii de Filologie, Sectia româna-istorie din Bucuresti si gazetar profesionist la ziarul central al armatei „Apararea patriei”. În afara activitatii publicistice la zi, colonelul Ioan Strujan a scris si tiparit trei volume de pedagogie si psihologie militara si un îndrumator, cuprinzând principii si metode de didactica pentru cadrele din învatamântul militar. În colaborare cu alti autori a tiparit înca sapte carti care au abordat sentimentul patriei la români, armata, scoala a vointei, un ciclu de reportaje, care si-a propus sa reconstituie pozitiile armatei române de la Marasesti si Oituzm cu participarea unor veterani care au trait la modul direct încordarile si înfruntarile sângeroase cu inamicul.

Elena Stefoi, o poeta prolifica si publicista extrem de acida în articolele si comentariile sale.

Gheorghe Apetroaie, profesor de limba româna la Sibiu si poet cu mai multe volume de versuri.

Georgeta Condur, o poeta care a scris multe poeme cu teme religioase si anticomuniste, motiv pentru care a fost condamnata si a ispasit ani grei de temnita.

Petru Avarvarei, învatator, care a semnat câteva pachete de versuri, semnate cu pseudonimul Petru Boroianul.

Mures Covataru, profesor de limba si literatura româna la Bacau a scris mai multe povestiri si întâmplari adevarate cu personaje reale din comuna Boroaia, pe care le-a adunat într-un volum de proza exceptional „Baiatul de pe Saca”. Din pacate timpul nu a mai avut rabdare cu talentatul prozator sa dea întreaga masura a fortei sale creatoare.

Petru Cercel, învatator, si „omul arhiva”, care aduna si depoziteaza ca nimic din ceea ce înaintasii au facut pentru Boroaia sa nu se piarda, în speranta ca lectia lor de civism va fi preluata si prelucrata de catre generatiile tinere care vin si pot fauri un viitor demn cetatenilor din Boroaia.

Pe lânga cei nominalizati în celelalte capitole putem adauga la personalitati si alte sute de anonimi care au dus mai departe faima comunei. Unii s-au întors dupa definitivarea studiilor în locurile natale unde prin activitatea lor contribuie la ridicarea nivelului intelectual si la propasirea economica a comunei.

Corul Caminului Cultural Boroaia, prin activitatea artistica desfasurata, prin premiile si distinctiile obtinute la nivel zonal si national, a facut cunoscut numele satului în toata tara, cât si a celor care au condus acest cor: Vasile Tomegea (1915 - 1925), Nicolae Matei (1925 - 1931), Mihai Boleac (1931 - 1987). În ultimii ani, pâna în 1992, corul a fost condus de învatatorul Gheorghe Manoliu, dupa care si-a încetat activitatea.

În anul 1934 corul a dat un concert la Radio Bucuresti iar în 1950 a obtinut la Concursul National Coral locul I pe regiunea Suceava si mentiune pe tara, dirijor fiind învatatorul Mihai Boleac.

Un loc important în activitatea de culturalizare a satului l-a avut Biblioteca Comunala, condusa cu devotament deElena Petrescu timp de mai bine de 20 de ani.

În timp ce majoritatea comunelor si satelor erau lipsite de curent electric, în satul Boroaia, în cadrul Caminului Cultural îsi desfasura activitatea cinematograful. Pe durata a peste 3 decenii, începând cu anul 1950, învatatorulGheorghe Petrescu a proiectat mii de filme pentru copii, tineret si adulti, contribuind la formarea spirituala si morala a acestora.